Insule plutitoare pentru lucru și locuit
În curând, am putea începe să vedem europeni care trăiesc pe apă. Nu vorbim de bărci aici, ci mai degrabă de platforme plutitoare gigantice, cu locuințe construite pe acestea. Dacă încă aveți dubii, avem trei statistici care v-ar putea convinge. Populația europeană este în creștere și în curând va atinge 450 de milioane, urbanizarea se așteaptă să crească la aproximativ 83,7 % în 2050, iar 40 % din PIB-ul Europei este generat în regiunile de coastă. Între timp, activitățile offshore au avut, la propriu, vânt din pupă. „Colectarea energiei din vântul de pe mare este mai eficientă decât pe uscat grație vânturilor mai constante. În plus, marea în sine este văzută din ce în ce mai mult ca fiind o sursă de alimente și materiale. Dacă combinăm tendințele creșterii populației, trecerea la orașe și zonele de coastă, creșterea nivelului mării și sporirea activităților pe mare, putem observa că acestea necesită soluții care să creeze «spațiu pe mare»”, a declarat Maarten Flikkema, coordonator al proiectului Space@Sea (Multi-use affordable standardised floating Space@Sea) în numele MARIN.
Soluții cu utilizări multiple
Space@Sea își propune să furnizeze insule plutitoare cu utilizări multiple cu un impact scăzut asupra mediului, să le demonstreze la scară mică și să evalueze scenarii economice pentru două regiuni europene. Până la sfârșitul ciclului de viață al proiectului, consorțiul își propune să valideze un nod logistic în Marea Neagră și un nod energetic în Marea Mediterană. Ambele noduri vor include unități de acvacultură și de locuit. Mai mult, proiectul a luat în considerare crearea unui nod logistic plutitor drept opțiune de unică utilizare în Marea Neagră. Proiectele anterioare s-au concentrat deja pe scenarii economice cu mai multe utilizări pentru insule plutitoare. Însă Space@Sea merge mai departe, concentrându-se pe reducerea costurilor, durabilitate și dezvoltarea de soluții tehnice legate de forma insulelor, tipul flotorului și acostarea. După cum remarcă Flikkema: „În prezent nu există soluții tehnice pentru insule plutitoare la scară largă din cauza lipsei reglementării și a guvernanței. Toate activitățile pe mare implică nave, platforme mici sau terenuri noi create prin poldere sau umpluturi. Opțiunea cea din urmă, pentru care sunt renumite Țările de Jos, are două dezavantaje principale: este ireversibilă cu un impact foarte mare asupra mediului și este fezabilă din punct de vedere tehnic și economic doar până la o adâncime a apei de aproximativ 25 de metri.” Astfel de constrângeri ar exclude definitiv Marea Neagră, unde portul român Constanța este în căutarea unei soluții de tip insulă modulară pentru a răspunde la proiectele de dezvoltare și extindere în curs. Acestea includ: o extindere de aproximativ 150 ha prin intermediul unei insule artificiale; dezvoltarea unui terminal GNL pentru a satisface cererea de energie în creștere; dezvoltarea unui parc eolian și a unei centrale de energie eoliană; și extinderea unui terminal pentru barje. În prezent fiind aproape finalizat, proiectul a demonstrat cu succes trei concepte de bază. Primul este conceptul flotorului standard – un flotor dreptunghiular cu o lățime de 45 sau 95 de metri. Al doilea este sistemul de acostare pentru platforma modulară, care poate facilita în mod flexibil și eficient acostarea impusă de platformă. Iar cel de-al treilea este o platformă operațională și de întreținere pentru parcurile eoliene plutitoare. Spațiile de lucru și de locuit pe două niveluri ale platformei permit găzduirea a aproximativ 32 de persoane. Acestea ar trebui să permită depozitarea pieselor de schimb și a rezervelor de combustibil, totodată reducând costul navelor și al transferurilor cu elicopterul. Partenerul de proiect român, ICEPRONAV Engineering, a contribuit la proiectarea conceptului flotorului și a aplicațiilor acestuia. „Filozofia Space@Sea îmbină locuitul cu munca. Întrucât condițiile de lucru necesită condiții de trai confortabile, platformele noastre vor atrage o forță de muncă mai mare și chiar vor încuraja aducerea familiilor în spațiul offshore. Ne așteptăm ca insula plutitoare să crească treptat în mărime și să necesite un număr de funcții în creștere”, a explicat Flikkema. „În mod similar, orașele s-ar putea confrunta cu necesitatea de a crește, însă nu vor avea spațiul de a se extinde pe uscat. Acestea vor apela în mod natural la mare pentru o soluție.” Pe termen scurt, Flikkema afirmă că nodul energetic are cel mai mare potențial pentru aplicații offshore viitoare. Acesta va acționa ca un accelerator pentru dezvoltarea insulelor plutitoare. Alte aplicații, precum locuitul, activitățile de recreere, serviciile logistice și acvacultura, ar trebui să urmeze rapid. „Vom încheia lucrările cu o foaie de parcurs pentru implementarea insulelor plutitoare”, a adăugat acesta. „Acum că avem o soluție tehnică, putem iniția discuții ulterioare privind reglementarea și guvernanța.”
Keywords
Space@Sea, insulă plutitoare, Marea Neagră, energie eoliană, acvacultură, nod logistic, flotor
